Cu problema motivației m-am întâlnit cel mai des în lucrul cu copiii. De fiecare dată când îmi spuneau că le-a dispărut sau că nu își găsesc motivația, le ziceam că motivația nu este o bomboană pe care eu sau orice alt adult o scoate din buzunar și le-o oferă.
Motivația este în noi. Trebuie doar să privim în direcția potrivită și să ne reamintim cum să o accesăm atunci când avem nevoie de ea.
Ce este motivația? Poate fi definită ca fiind interesul, pasiunea, entuziasmul, ardoarea de a începe o acțiune și de a o duce la bun sfârșit.
Când nu îți place ceva din ceea ce faci nu ai nicio dorință, nicio pasiune în a continua să faci acel ceva, acea acțiune.
În psihologie există două tipuri de motivație:
Intrinsecă – ține de nevoile personale, de ce ne pasionează.
Extrinsecă – ține de recompensele externe care pot fi: o bursă, recunoașterea celorlalți, laude, mărire de salariu, etc.
Sunt convinsă că ți s-a întâmplat să începi un proiect și pe parcurs ce ai continuat ai realizat că ți-a scăzut entuziasmul, că lucrurile nu mergeau așa cum te-ai așteptat și ai tras de tine pentru a-l duce la bun sfârșit. Cum facem să ne recăpătăm entuziasmul, motivația, în astfel de momente?
Este simplu. Ne reamintim de recompensă, de cum va arăta proiectul la final, de ce rezultate vom obține și în acest fel ne motivăm iar.
Putem delega din sarcini, ne putem împărți proiectul pe unități de timp și neapărat e nevoie să te recompensezi cu fiecare pas pe care îl faci în realizarea acestuia.
Poți să împărtășești cu noi felul în care îți găsești tu motivația lăsând un comentariu.